„ Cultura” ― iată un cuvânt ce singur defineşte multe din activităţile omeneşti. Cultura înseamnă cunoaştere, înseamnă filozofie, înseamnă ştiinţă. De secole umanitatea acumulează o seamă de idei, cunoştinţe gânduri sau pur şi simplu fapte istorice. Cunoaşterea acestora înseamnă cultură. Cultura înseamnă creaţie şi înseamnă progres. Cultura este totodată şi una din aspiraţiile individuale ale oamenilor. Există creatori de cultură şi există consumatori de cultură. Secolele se pot judeca şi după valoarea culturii pe care o creează. A fi posesorul unei culturi solide înseamnă că ai acumulat un vast material pentru analiză şi gândire.
Există o anumită sete de cultură exprimată prin nevoia de a cunoaşte, de a te adăpa la înţelepciunea secolelor trecute. Cultura creează pentru individ un tablou bogat de cunoştinţe, cunoştinţe care îi creează o imagine complexă asupra lumii în general. Cultura înseamnă evoluţie.
Cultura fără gândire e ca vaca fără lapte. Acumularea de cunoştinţe, fără ca cel care le acumulează să mediteze asupra lor, căutând să ajungă la o anumită înţelegere a celor învăţate, creează individului o cultură stearpă, el putându-se lăuda doar cu deţinerea de informaţii fără ca acestea să-l ajute să înţeleagă ceva în plus din lumea în care trăieşte. O astfel de cultură e bună doar pentru a prosti fetele naive cu posesia unei culturi care de altfel nu-l face mai înţelept nici măcar pe cel ce o are. „Vai! dragă ce culţi suntem, îi spuse boul vacii, şi vaca, naivă, îl crezu.”
Există un fel de magie a culturii, o atracţie irezistibilă, o frumuseţe a ideilor şi a formelor ce apar. Cultura transformă societatea o modelează, o face să avanseze. Cultura e un bun universal. Zbuciumul generaţiilor care sau perindat pe acest pământ îşi găseşte ecou în cultura pe care au creat-o.
A căuta să înţelegi, a căuta să cunoşti, iată o activitate ce creează o atracţie, o pasiune pentru cultură. Nevoia de cultură nu vine doar din faptul banal de a-ţi trece timpul cu ceva frumos şi interesant totodată. La mijloc se află curiozitatea, setea de cunoaştere. Importantă este profunzimea ideilor ce animă creaţia culturală. Important e adevărul relevat de actul de cultură. Falsul şi eroarea trebuie date la o parte.
Lipsa de cultură înseamnă ignoranţă, posesia ei înseamnă progres. Actul cultural în sine, aduce cu sine cunoaşterea, aduce adevărul aflat în spatele lucrurilor. Cultura te ajută să-ţi creezi o viziune despre lume şi viaţă având posibilitatea, astfel, să depăşeşti limitele propriei existenţe.
Cultura are în ea ceva magic. Diversitatea ideilor şi a reprezentărilor, divergenţele, şi disputele exercită o atracţie irezistibilă asupra spiritului uman. Progresul societăţi se datorează printre altele şi progresului cultural. Cultura creează idei despre libertate, egalitate sau democraţie. Dezvoltarea acestor idei, răspândirea şi impunerea lor au schimbat modul de organizare a societăţii umane. Epocile sau succedat pe rând, comuna primitivă, antichitate, ev mediu, capitalism (trebuie să spunem că evoluţia epocilor a fost influenţată puternic şi de alte cauze cum ar fi: dezvoltarea ştiinţei şi a mijloacelor de producţie). Cultura a scos lumea din negura unor credinţe şi superstiţii ce păreau că vor poseda pentru totdeauna spiritul uman.
Cultura înseamnă o bătălie, o bătălie pentru bine, pentru artă, pentru frumos, pentru adevăr. Cultura e medicamentul împotriva prostiei şi a ignoranţei. Greşesc cei ce consideră cultura doar o pretenţie de salon. Cultura e un motiv de meditaţie şi un medicament pentru suflet. Cultura impresionează prin diversitate şi vastitate. Cei care vor să o închisteze în anumite tipare greşesc profund. Poţi înlănţui gândul, poţi pune stavilă libertăţi? Nu, poţi doar ostraciza câţiva oameni, dar spiritul eliberator ce conduce lumea îi va răscula pe ceilalţi şi-i va răzbuna pe proscrişi. E începutul adevăratelor revoluţii.
Cultura înseamnă revoluţie şi evoluţie în acelaşi timp. Creaţia culturală e o caracteristică a umanităţii în general. Pentru a fi creator de cultură trebuie să ai un mesaj de transmis, un adevăr de relevat. Cei ce cred că fac cultură, dar de fapt nu fac decât să producă maculatură de proastă calitate, oameni buni să măgulească prostia lor şi a altora, sunt eliminaţi din cultura universală şi daţi uitării. E o reuşită a societăţii umane că a putut să păstreze comorile adevărate ale culturii universale reuşind în acelaşi timp să spele noroiul de pe hainele acesteia.
Încercaţi să vă adăpaţi la izvorul cu apă vie al culturii universale. Chiar de nu veţi câştiga decât un „dram de cultură” , veţi face un progres apreciabil din toate punctele de vedere. Vă doresc succes.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu